OPINIA BUZOIANĂ |
|
4 IUNIE 2020 |
Aurel ANGHEL
Am primit cartea domnului inginer Mircea lordache, Sãgeata Zbor prin vremuri - pagini monografice de câteva zile. Am citit, am reflectat si am hotãrât sã scriu despre ea si despre autor. Precizez de la început cã nu este singura monografie pe care am avut-o în fața ochilor, în ultimii ani. O consider cea mai bunã lucrare de acest fel din tot ce cunosc pânã acum.
Mircea lordache, fratele unui coleg, al meu, de clasã de la Școala Pedagogicã din Buzãu, îmi mãrturisea cã tot ce face este semn de omagiu la adresa satului natal, a pãrinților si a fratelui plecat demult si departe. Am fost prezent si la lansarea cãrții ,,Dâmbroca - Curcubeu peste timp - Repere monograflce - am înțeles atunci cât de puternic suntem legați de locul nașterii, cât de mare este dorul, ca zbor înapoi în timp. Acum am înțeles si mai mult ce poate face un intelectual cãruia Dumnezeu i-a dat harul zborului si al întoarcerii în timp pentru a învinge neuitarea.
Monografla este o amplã poezie, un poem în care citim cu emoția aducãtoare de binecuvântarea prin lacrimi. Mãrturisesc fãrã sfialã cã am citit si sunt pagini emoționante aducãtoare de binefãcãtoare izbãvire prin lacrimi a ce putem simți când citim o carte frumoasã. Este o carte despre care un neamț, citind-o, ar spune doar: ,,Gut gemaht (Bine fãcut). E o realizare excepționalã si din punct de vedere tipograflc, adaug cuvinte de laudã Editurii, celui care a sponsorizat, ca flu al meleagurilor, și tuturor celor care au contribuit la ivirea ei în lumea cãrților.
Remarc contribuția autoruLui la ilustrarea, redactarea, tehnoredactarea acestei cãrți, lucrare de valoare enciclopedicã prin informații si literarã prin textele referitoare la oamenii si locurile din aceastã renumitã așezare omeneascã, din județul Buzãu. Metaforic vorbind, este un zbor prin vremuri cum foarte inspirat a intitulat autorul cartea. De aceea am adus poezia Lui Nichita Stãnescu ca motto, amintind în context si cuvintele marelui nostru poet Lucian BLaga: “Cine cunoate zborul e stãpân pe zare”
Întreaga lucrare este ca un zbor al unui cocor care a poposit o vreme sã își vindece rana pricinuita de o Sãgeatã. Autorul a pus în rândurile scrise ceva din moștenirea mea literarã, pubticatã în cartea “La umbra firului de grâu” (,,Neobosit eu voi întoarce/Din nesfârsite zãri cuvântul scris/O floare-n poarta casei voastre/Crescuta-n cer/ Cu rãdãcinile în vis).
Stimate Mîrcea lordache, scriu aceste rânduri cuprins de o adâncã emoție, am auzit vocea colegului meu, i-am vãzut zâmbetul de om bun, de intelectual, crescut la umbra flrului de grâu, l-am vãzut pe Prea cucernicia sa PãrinteLe Protopop Constantin Alecse, rãtãcind pe câmpia natalã si prin lume, i-am vãzut pe țãranii, minunații noștri locuitori, încrâncenați în lupta cu nedreptãțile si am plâns cu lacrimi fIerbinți ... neînțelegând de ce a fost nevoie de atâta nedreptate la vremea copilãriei noastre... de ce trebuia sã plãteascã neamul nostru atât, o țarã cu oameni harnici si dreaptã credințã. Cartea domniei voastre m-a pus pe gânduri, pe gânduri triste, de ce si acum, dupã ce am crezut, cu naivitate copilãreascã, cã alungarea dictaturii comuniste a rezolvat totul si a adus lumina în suf[etele rornânilor. Cartea domniei voastre este un rãspuns ferm si dureros. Nedreptatea nu piere niciodatã, atâta vreme cât aproapele nostru nu are niciun Dumnezeu.
Meritul acestei cãrți este de a scoate la luminã nume de oameni, fapteLe lor bune. Cei rãi și-au pierdut urmele si numele... din carte ca într-o grãdinã a unui harnic gospodar din Sãgeata..., rãsar florile primãverii, cresc lanurile de grâu, renumiții pepeni si de curând la Buzãu se coace cea mai, buna pâine, pe care am avut-o pe masã la Sfânta Înviere. O fericitã coincidențã face ca în aceste sãrbãtori, când am aniversat în singurãtate 2020 de ani de la Nașterea Cuvântului... sã am aproape de suf[etul meu o lucrare, care m-a ținut ziLe în sir în cea mai emoționantã petrecere a timpului Sãrbãtorii Învierii.
Îmi voi îndrepta atenția în primul rând asupra conținutului din punct de vedere literar. Este prima monografie în care statisticile, evenimentele, datele istorice, așezarea geograficã, sunt trecute prin mecanismul fin al transfigurãrii literare. pedicația de pe interiorul copertei este un veritabil poem în prozã, un text memorabil în câteva fraze. Stârnește interesul, emoția, acel magnetism care ne atrage spre lecturã (Pe aceste frumoase meleaguri au viețuit strãbunii, bunii, pãrinții cu trãirile lor, mai bune sau mai rele, dar, suportând si multe vicisitudini ale vremurilor trãite: secete, molime, nãvãliri barbare, participãri la rãzboaiele de pãstrare a integritãții teritoriale si a identitãții, participãri la revoltele împotriva asupritorilor interni. Comuna are mulți eroi, care au udat cu sângele lor câmpurile de luptã prin jertfele lor lãsând în urmã multã jale, dar și mândrie patrioticã).
O frumoasã contribuție este si a colaboratorilor la documentare. Fotografiile color aduc în fața cititorilor chipurile a doi profesori universitari, chipurile unor profesori, învãțãtori, ingineri, preoți, funcționari, adevãrați fii ai satului. Meritul autorului este de a fl coagulat, într-o lucrare de excepție, cunotințele, gândurile si sentimentele a zeci de oameni care nu au încãput în paginile de gardã. Toți au fãcut posibilã apariția cãrții "În memoria bunilor si strãbunilor notri care au dus gruel vremurilor" - (apăsați aici pentru accesarea sursei).
|
|
|
|