DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

E.- PISCICULTURA

E.- PISCICULTURA

În Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzău, București, 1892,  realizat de Basil Iorgulescu, se arată că:

Cea mai importantă baltă de câmpie, alături de Lucia este Costeiu.
Dosarul 1/1925, evidențiază intenția autorităților de a aduce în planul financiar al activităților orice sursă de venit, pentru stoparea activităților la „negru″. Astfel, printr-un proces verbal al unei comisii de la nivelul Prefecturii, se constată că locuitori riverani Buzăului, dar mai ales din satele comunelor Săgeata și Găvănești, pescuiesc în râu și în balta Costeiu, și practică specula, eludând plata impozitelor aferente. Drept urmare Comisia stabilește prețuri unitare, iar în cazul depistării infracțiunilor de pescuit fără autorizație „recolta piscicolă se va confisca, respectivele cantități vor fi vândute și sumele obținute vor intra în trezoreria Prefecturii.″
Monografia comunei Găvănești din 1942 , de Dumitru T. Alexandru, precizează că balta Costeiu are o suprafață de 107,91 ha

BALTA COSTEIU - COM. SĂGEATA
EVOLUȚII ÎN TIMP

Lacul Costeiu, așezat pe malul stâng al râului Buzău, la origine este un iaz primitiv , format pe valea pârâului Costei, în care apa era adusă temporar de pârâul Costei  și de revărsările, la ape mari, ale răului Buzău. Apa acestui  lac a fost în timp „iezita” adică i  s-a construit  de către om, un „iaz” (cu sensul de dig sau zăgaz), așa  cum au fost descrise aceste amenajări în scrierile lui C-țin C. Giurescu, în Istoria pescuitului şi pisciculturii în România, vol I, Ed. Academiei, 1964.
Între anii 1947-1965, Lacul Costeiu s-a aflat în administrarea obștilor și a cooperativelor de producție agricolă locală.
În lucrarea autorului Petre Gastescu - Lacurile din România - Ed. Academiei RSR - Buc., 1971, Lacul Costeiu, este „primul liman din amonte, lângă localitatea Banița″, situat într-o „depresiune lacustră, cca 95% acoperită cu vegetație acvatică, cu o suprafață de 294 ha, din care în anul 1969, o suprafață de 90 ha a fost amenajată ca pepinieră pentru puietul de pește″

Oftează pescarul după un biet baboi		Parc-ar fi crescătorie de stuf
Se caută un om înecat, sau poate s-a înecat simțul patrimoniului		Omul acesta spune: „a fost o fermă ca-n povești / azi o vedeți și nu e″

În perioada 1965-1975 se proiectează și se încep lucrările de punerea în funcțiune a amenajării piscicole Costeiu sub tutela Întreprinderii Piscicole Brăila, sub denumirea  de Ferma Piscicolă Costeiu - Banița.
Ulterior, începând cu anul 1975, odată cu reorganizarea teritorială a României, Ferma Piscicolă Costeiu trece în administrarea Întreprinderii Piscicole Buzău, fostul iaz primitiv transformându-se, prin lucrări specifice de îndiguire și compartimentare într-o amenajare piscicolă sistematică - modernă, formată din : 2 iazuri, 21 heleșteie  de creștere și 11 bazine de reproducere a peștelui, cu suprafața extinsă la cca 331 ha, prevăzută cu lucrări de artă : stăvilare, evacuatori de fund (călugări), preaplin, etc. În anul 1978 a fost construită, în incinta fermei piscicole, o stație de reproducere  artificială a peștilor fito-plactonofagi din complexul chinezesc (novac, sânger) cu o capacitate de 100.000.000 exemplare de larve de pește, de 3-5 zile/an.
Apa tehnologică pentru creșterea peștelui este adusă în amenajare, după modernizare, cu ajutorul unor pompe speciale, în proporție de 70% din necesar, restul fiind adusă de pârâul Costei, din precipitații, din bazinul hidrografic.
Perioada cea mai înfloritoare, cu producții de pește record, a fost 1985-1989, când, din amenajare se obținea peste 350 tone/an de pește de consum și puiet în sistem de creștere intensivă a peștelui și când administrarea era asigurată de statul român, în sistem centralizat. În perioada amintită amenajarea piscicolă Costeiu era o unitate de producție renumită în județ și care a adus  faima comunei Săgeata. Speciile de pește crescute curent în amenajare au fost: crap, caras, sânger, cosaș și novac, rareori fiind populat cu puiet de : somn, șalău, știucă, etc.
După anul 1989, odată cu privatizarea activității amenajării și intervenția legilor economiei de piață, concomitent cu un management depășit de noile provocări: concurență, competitivitate, calitate, etc., a urmat  o perioadă de declin drastic a producției, punctul critic fiind atins în perioada 2004-2005. Începând cu anul 2005 administratorul privat de la acea vreme al fermei piscicole a accesat fonduri europene (FEP) pentru relansarea activității piscicole,  reușindu-se într-o perioada scurtă de timp, cca 3 ani, atingerea performanțelor din perioada de apogeu a producției. Apoi, din motive mai mult sau mai puțin economice activitatea a fost brusc abandonată și, din păcate, așa se prezintă și în anul 2019.
Trebuie subliniat faptul că faptele  care a atârnat greu în ecuația bunei administrări a activității piscicole, după 1989 și până în prezent, au fost incoerențele legislației  naționale în domeniu,  care, printre altele, a privatizat  în sectorul piscicol, toate activele pescăriilor, mai puțin terenul pe care au fost construite aceste amenajări, acesta rămânând în proprietatea statului român.
Cu ocazia acestei prezentări, facem cunoscut faptul că printre „fiii satului” legitimi sau adoptivi, care au avut un cuvânt de spus în activitatea amenajării piscicole Costeiu, în decursul timpului, se numără ing. Iordache Florea, ing. Manole Vasile, piscicultor Papuc Anghel și alții.

„În adâncul oceanelor trăiesc peşti cărora simţul văzului le-a devenit inutil, astfel că Natura le-a atrofiat ochii. Ceea ce nu întrebuințăm decade şi dispare.” Colin Turner

„Paradoxul peștelui: peștele cu cap este mai ieftin decât cel fără cap.” paradox aforistic de Ştefan Mîrzac.

„Soarele este cel mai important lucru din viaţa oricui, indiferent dacă ești plantă, animal sau peşte, şi îl vedem ca a ne fi dăruit de-a gata.” citat din Danny Boyle

Bibliografie