|
|---|
INTRODUCERE A.- LOCUL ROMÂNIEI PE GLOB Longitudine: 20 ° 15 ' E
|
Steagul |
Stema |
SIMBOLURILE NAŢIONALE
IMNUL ROMÂNIEI
(Versuri de Andrei Mureșan)
Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani,
Acum, ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum, ori niciodată, să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume,
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii!
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii.
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte" strigă toți!
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
Ridică-te române!
(Propunere de variantă nouă, 4 strofe)
Ridică-te române la lupta pentru viaţă
Şi propăşirea ţării în Europa Mare!
Poţi face România să prindă-o nouă faţă,
Iar numele să-ţi poarte embleme planetare!
Alungă ceaţa densă ce-ar obloni iubirea,
Alege judecata care sfinţeşte glia,
Înalţă tricolorul să-l vada omenirea
Şi strigă cu putere: Trăiasca România!
Că suveranitatea stă în sacrificii mari,
Hai, să pornim la lupta ieşirii din nevoi,
Să nu ne vindem viaţa la ginte de barbari
Şi, pentru asta, frate, războiul e în noi!
Şi nu uita străbunii, căci s-au jertfit în lupte,
Să lase ţara-ntreagă pentru ai lor nepoţi,
Din pilda lor învaţă să duci patria-n frunte,
Cu dușmanii te luptă şi cu vicleni despoți!
Iar mai presus de toate pe treptele lumești
Să ai în stema tării, cu vultur, bour, leu,
Simbolurile sfinte, pe care le cinstești,
O cruce şi un scut, credinţa-n Dumnezeu.
Mircea Iordache
B. LOCUL JUDEŢULUI BUZĂU ÎN ROMÂNIA
Buzăul e un judeţ situat în sud-estul României. Se învecinează la nord-vest cu județele: Braşov şi Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomița, la est cu Brăila şi la nord-est cu Vrancea
- Suprafaţă - 6.103 km²
1. Populaţia Judeţului Buzău (2005) - 495,325 locuitori
- Densitate - 81 loc./km²
- Locul după populaţie – 17
- Prefix telefonic – 38
2. Diviziuni administrative
Judeţul este compus din: 2 municipii, 3 oraşe şi 82 comune (2006)
2. 1. Municipii:
Buzău – reşedinţa judeţului,
Râmnicu Sărat
2. 2. Oraşe:
Nehoiu
Pătârlagele (din 2006)
Pogoanele
2. 3. Comune:
Amaru, Bălăceanu, Balta Albă, Beceni, Berca, Bisoca, Blăjani, Boldu, Bozioru, Brădeanu, Brăeşti, Breaza, Buda, C.A. Rosetti, Calvini, Căneşti, Cătina, Cernăteşti, Chiliile, Chiojdu, Cilibia, Cislău, Cochirleanca, Colţi, Costeşti, Cozieni, Florica, Gălbinaşi, Gherăseni, Ghergheasa, Glodeanu Sărat, Glodeanu-Siliştea, Grebănu, Gura Teghii, Largu, Lopătari, Luciu. Măgura, Mărăcineni, Mărgăriteşti, Mânzăleşti, Merei, Mihăileşti, Movila Banului, Murgeşti, Năeni, Odăile, Padina, Pardoşi, Pănătău, Pârscov, Pietroasele, Podgoria, Poşta Câlnău, Puieşti, Racoviţeni, Râmnicelu, Robeasca, Ruşeţu, Săgeata, Săhăteni, Săpoca, Săruleşti, Scorţoasa, Scutelnici, Siriu, Smeeni, Stâlpu, Tisău, Topliceni, Țintești, Ulmeni, Unguriu, Vadu Paşii, Valea Râmnicului, Valea Salciei, Vâlcelele, Verneşti, Vintilă Vodă, Vipereşti, Zărneşti, Ziduri.
Vechea stemă a jud. Buzău |
Noua Stemă a jud. Buzău |
|---|
SIMBOLURILE JUDEȚULUI BUZĂU
C.- LOCUL COMUNEI SĂGEATA
ÎN JUDEȚUL BUZĂU
Cod poştal: 127525 |
1. Localizare
Săgeata este o comună mare, aşezată în partea de câmp a judeţului Buzău, la o distanţă de 17,3 km de oraşul Buzău şi 26 km de ultimele cute ale munților Carpaţi.
Toate satele sunt aşezate în lungul aceleaşi șosele, pe malul stâng al râului Buzău. În unele părţi, apropierea de râu ajunge la 7-8 m, distanţa medie fiind de 400 m.
2. Etimologie
Numele comunei vine de la Stan Săgeată, un mocan care s-a oprit cu turmele lui de oi în păşunile înalte care erau în acea vreme.
În primăvara anului 1812, apele râului Buzău cresc şi se revarsă. Stan Săgeată alege să se mute pe malul stâng al râului, care era mai înalt şi apele nu pătrunseră aşa tare.
3. Istoric
În anul 1837, se adunaseră la un loc 40 de familii, care trăiau în bordeie. În anul 1855, Alexandru Bagdat împarte moșia în două, dăruind-o celor doi moștenitori ai săi, Toma Bagdat și Kaltz Bagdat, formându-se două sate: Săgeata de sus și Săgeata de jos.
Fiind așezată pe malul opus al Buzăului, față de drumul care duce de la Bucureşti prin Buzău spre Brăila, Săgeata a fost întrebuințată ca punct strategic de armatele rusești, împotriva turcilor. Astfel în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812, satele Săgeata și Beilic au fost devastate de mai multe ori.
În anul 1809 generalul Essen a fortificat-o, tabăra militară fiind condusă apoi de generalul Langeron.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Săgeata făcea parte din plasa Câmpul a judeţului Buzău și era formată din satele Beilic, Coiteasca, Dâmbroca, Plevna, Săgeata de Jos, Săgeata de Sus (reședința) și Șeineasca, având în total 1490 de locuitori.
În comună funcționau o școală cu 41 de elevi în Săgeata de Sus și 2 biserici la Beilic și Săgeata de Sus. Pe teritoriul actual al comunei Săgeata, în aceeași plasă, mai era atunci organizată și comuna Găvănești, formată din cătunele Movilița și Găvănești, cu 1080 de locuitori ce trăiau în 231 de case. În comuna Găvănești funcționau o școală cu 36 de elevi (dintre care 2 fete) și o biserică clădită de episcopul Chesarie al Buzăului în 1844.
În 1925, comuna făcea parte din plasa Câlnău a aceluiași județ, era formată din satele Beilicu, Borduşani-Coiteasca, Săgeata de Jos, Săgeata de Sus și Șeineasca, după ce satul Dâmbroca a fost transferat la comuna Scurtești.
Comuna Găvănești era tot atunci în aceeași plasă, și avea satele Banița, Găvănești și Movilița, cu 1959 de locuitori.
În 1950, comunele Găvănești și Săgeata au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești.
În 1968, reforma administrativă a dus la desființarea comunei Găvănești și includerea ei în comuna Săgeata, care a fost rearondată județului Buzău, reînființat; tot atunci, satele Săgeata de Jos și Săgeata de Sus au fost unite în satul Săgeata, satul Șeineasca a fost inclus în satul Beilic, iar satul Dâmbroca a revenit la comuna Săgeata din 1950.
„Pe această planetă, orice om este liber... Dar sufletul fiecăruia îşi are rădăcinile adânc înfipte în tărâmul natal, singurul loc care dă sens cuvântului "acasă".”
Cornelia Georgescu
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
